În acest capitol sunt prezentate rezultatele examinării terenului RZ-ŢAREUCA-01, efectuate de către ECOS pentru a argumenta într-un mod cît mai adecvat necesitatea de a lua măsuri urgente de lichidare a depozitului de substanţe chimice toxice pe jumătate ruinat care prezintă pericol pentru mediu şi oameni. Descrierea de mai jos s-a concentrat asupra determinării condiţiilor naturale, climaterice, teritoriale şi de relief de pe terenul de poluare, precum şi pe evaluarea stării tehnice actuate a obiectivelor inginereşti ale infrastructurii (clădirea depozitului). aceasta a permis identificarea căilor de răspîndire a poluării de pe teren în dependenţă de diferiţii factori de - transmitere a reziduurilor poluate. De asemenea, în acest capitol este prezentată analiza "receptorilor riscului", adică a acelor elemente naturale şi antropogene din preajma depozitului, care sunt mai vulnerable la răspîndirea poluanţilor din grupa POP. Conform rezultatelor, pentru terenul RZ-ŢAREUCA-01 a fost construit un model empric de rise specific. în acest capitol se mai demonstrează strategia optimizată de prelevare a probelor pentru studierea mai detaliată a caracterului şi gradului de poluare a terenului şi se face o analiză aprofundată a poluării terenului în proiecţie orizontală şi verticală. Zonele selectate în limitele terenului, care se deosebesc după gradul de poluare, sunt importante pentru planificare lucrărilor de lichidare a sursei de poluare şi optimizare a cheltuielilor pentru reducerea riscului parvenit de la teren pînă la un nivel acceptabil.

Amplasarea teritorială şi de relief

Terenul RZ-ŢAREUCA-01 se află la capătui din nord al satului Ţareuca, la aproximativ 250 m de la zona rezidenŢială a satului şi la distanţa de aproximativ 500 m de la o construcţie rezidenţială. Depozitul de substanţe chimice toxice a fost construit în apropierea nemijlocită de locul vechiei cariere locale de piatră (utilizată în anii '40-'50). Depozitul se află pe o treaptă nivelată (specificaţii absolute - 150-152 m deasupra nivelului mării, sistemul Baltic de coordonate), care dinspre est se mărgineşte de o crăpătură veche (adîncime de 2-3 m), la poalele căreia curge o apă temporară (sezonieră), iar dinspre vest are hotar cu un drum asfaltat de importanţă locală, care trece prin vîrful pantei. în ansamblu, panta pe care se află treapta cu depozitul este orientată către sud. Panta, care începe dinspre partea satului, are o înclinare destul de vizibilă, iar în faţa terenului prezintă o cădere bruscă a înalţimii (2-2,5 m). Mai departe, după treapta destul de dreaptă pe care se află depozitul de substanţe chimice toxice şi teritoriul adiacent, iar se observă o scădere treptată a înălţimii reliefului (de la 152 m pînă la 144 m)7. Conform observaţiilor vizuale, particularităţile geologice ale terenului constau în faptul că el se află nemijlocit în locul de ieşire a rocilor reziduale precuaternare de cretăîn locul de ieşire a rocilor reziduale precuaternare de cretă, şi, în fond, depozitul este construit pe o treaptă de piatră calcaroasă tare, însă cu crăpături. Terenul se află într-o zonă seismică de 6 puncte. Este foarte probabil ca apele subterane din zona terenului să fie amplasate destul de adînc. Acest fapt este demonstrat de faptul că alături de teren trece o rîpă destul de adîncă, care drenează bine primul orizont acvatic de la suprafaţă din zona depozitului de substanţe chimice toxice existent. Gradul de fisurare al rocilor calcaroase de asemenea contribuie la drenarea rapidă a apelor de pe suprafaţa terenului. In orice caz, în timpul examinării vizuale pe suprafaţa terenului nu au fost observate urme de acumulări de ape (atît conform stării solurilor, cît şi conform tipului de vegetaţie care creşte)8. La vale, la poalele pantei, curge un rîuleţ numit "La-Vale-Rezina", care încadrează panta pe care se află terenul dinspre vest şi sud. Lunca rîului în acest loc este îngustă (20-50 m). Mai la vale pe cursul rîului, la aproximativ 1500 - 2000 m de la teren, se află un bazin de apă (baraj), construit pe albia rîului. Mai departe, rîuleţul "La-Vale-Rezina" curge printr-o strîmtoare de tip canion cu pante foarte abrupte, acoperite de vegetaţie deasă de pădure (trupul de pădure Popăuţi). rîuleţul "La-Vale-Rezina" se varsă în rîul Nistru, mai la nord de oraşul Rezina, adică cam la 10 km de la teren pe cursul rîului.

Condiţii climaterice

Terenul RZ-ŢAREUCA-01 se află la hotarul zonelor de nord şi centru ale republicii şi se caracterizează prin variabile climaterice tipice pentru aceste latitudini. în acelaşii timp, temperatura medie multianuală a aerului este de +8-9C0, însă sunt posibile temperaturi maxime de pînă la +40, şi temperaturi minime de pînă la -31 C°. Suma precipitaţiilor anuale constituie aproximativ 450-500 mm pe an. Roza vînturilor este, în general, orientată pe axă spre nord-vest - sud-est. înălţimea medie multianuală a stratului de zăpadă nu depăşeşte 15-20 cm. îngheţurile la sol pot fi observate pînă în luna mai.

Starea infrastructurii

Terenul pe care se află depozitul de substanţe chimice toxice are o forma dreptunghiulară în plan, cu dimensiunile părţilor de aproximativ 60 x 70 M. Clădirea depozitului se află în centrul terenului. Terenul este parţial îndiguit cu organizarea unui canal de evacuare a apei. Dinspre nord se aflp intrarea pe teritoriu. Printr-o axă lungă clădirea împarte teritoriul adiacent în două terenuri - de la nord şi de la sud. Judecînd după toate, terenul de la nord a servit pentru încărcarea producţiei gata, iar pe terenul de la sud se afla clădirea în care aceasta era pregătită. în această parte mirosul specific de substanţe chimice toxice este mai puternic, în special în cîteva secţii dinspre partea sudică a depozitului. în prezent, tot teritoriul, liber de construcţii, a crescut cu iarbă şi buruiene.Clădirea depozitului are un etaj de o înălţime de 4,5 m. în plan clădirea este dreptunghiulară, cu dimensiunea părţilor de 42 x 18 m. Pereţii externi şi interni sunt din coteleţ de o grosime de 390 mm. Pereţii transversali sunt pereţi portanţi. în două încăperi cu lăţimea de 12 m a fost utilizată schema bazată pe şi pereţi şi grinzi cu utilizarea coloanelor şi grinzilor din beton armat. în acoperiş au fost utilizate plăci din beton armat cu nervun de dimensiunea 1.5 x 6 m. Cadrul porţilor este beton armat monolit, de grosimea 400 x 400 mm. Fundamentul de sub pereţi este din beton ciclopian de adîncimea de un metru. Fundamentele de sub coloane sunt din beton armat monolit de dimensiunea poalei de 1,6 x 1,6 m. Unele porţiuni de pereţi (mai ales dinspre partea nordică) au fost demontate de către populaţie pentru utilizarea blocurilor de rocă calcaroasă tăiată a doua oară. De asemenea, lipsesc porţile şi geamurile, precum şi hidroizolarea acoperişului. Podelele încăperilor din depozit prezintă urme de substanŢe chimice toxice. Schema teritoriului terenului cu datele măsurării construcţiei şi a teritoriului adjacent este prezentată în Anexa 2.2.

Căile de răspîndire a poluării

Terenul RZ-ŢAREUCA-01 reprezintă în sine o sursă destui de semnificativă de poluare cu cantităţi reziduale de pesticide pentru teritoriul adiacent, în special ţinînd cont de concentraţiile extrem de înalte de POP depistate în perimetrul lui. Ca şi pentru orice sistem deschis, principalele căi de răspîndire a poluanţilor de la sursă pot fi condiţionate de următorii factori: Transmiterea pe vînt a vaporilor, aburilor, particulelor de sol poluat materialelor de construcţie cu dispersie fină. Spălarea de pe suprafaţă a particulelor poluate şi a substanţelor chimice toxice dizolvate în urma precipitaţiilor abundente sau a topirii intensive a zăpezii. Filtrarea substanţelor chimice toxice dizolvate în sol şi rocile subiacente. Scoaterea de către om a materialelor de construcţie poluate, rămăşiţelor de substanţe chimice toxice, păscutul vegetaţiei poluate de către animalele domestice, etc. Următoarea schema demostrează particularităţile de răspîndire a poluanţilor specificaţi pentru terenul RZ-ŢAREUCA-01.Descrierea analiza-expertiza RZ-TAREUCA-01

Receptorii riscului

Pentru prezentul studiu. în calitate de "receptori ai riscului", au fost analizate componentele mediului şi (ii) tipurile de utilizare a pămîntului sau (iii) sferele de activitate ale omului, care pot fi nemijlocit poluate (prin intermediului transportării de către vînt, spălării odată cu apele, etc.) sau pot fi supuse influenţei negative parvenite de la terenul de poluare. în calitate de hotare de evaluare a receptorilor riscului au fost luate - (i) raza de 300 m de la centrul construcţiei principale de pe teren şi (ii) sectorul de pînă la 1000 m pe relief la vale. în tabelul de mai jos sunt indicate distanţa minima pînă la fiecare receptor al riscului, determinat pentru terenul RZ-ŢAREUCA-01. în Anexa 2.3. se prezintă harta-schemă pe care sunt indicate principalele categorii de receptori ai riscului idenitificaţi pentru terenul RZ-ŢAREUCA-01, precum şi suprafaţa de răspîdire a lor pe o rază de 300 m şi pe sectorul pe relief la vale.Receptorii RisculuiIn limita zonei de rise de 300 m de la terenul RZ-ŢAREUCA-01, pe aria suprafeţei, domină două categorii: "pămînturi puţin utilizate, parasite" şi "terenuri din luncile inundabile" (peste 50% din suprafaţa zonei de rise). în principiu, acest lucru este legat de faptul că în jurul terenului se observă condiţii de relief în pantă şi rîpos, de grinzi, o amplasare apropiată a zonei de luncă inundabilă şi reţelei de rîuri. Ambele aceste cenoze ecologice (loc de convieţuire) sunt destul de importante pentru susţinerea diversităţii locale de specii de plante şi animale sălbatice. în plus, ele au şi un aspect vizual-estetic important (pante pitoreşti, ieşirea rocilor la suprafaţă, lunca şi serpantina rîului, coaste şi rîpi acoperite cu vegetaţie, inclusiv copaci). E foarte important de menţionat că anume aceste terenuri sunt utilizate pentru păşunat de către populaţia locală. în afară de cele două categorii indicate mai sus, o cotă semnificativă din raza de 300 m a zonei de rise este ocupată de "pămînturile agricole" (aproximativ 15%), precum şi "zona construibilă a satului (în jur de 5%). Un receptor foarte sensibil este şi rîuleţul "La-Vale-Rezina", care poate fi poluat prin intermediul spălării reziduurilor de substanţe chimice toxice. Rîuleţul cade într-un bazin nu prea mare, care, în principiu, poate acumula poluarea, iar mai departe curge printr-o zonă econologică importantă - trupul de stejari şi carpini "Popăuţi" şi cade în rîul Nistru, un rîu naţional mare şi cu semnificaţie transfrontieră. Astfel, reieşind din analiza informaţiei culese, s-a elaborat modelul. de rise specific pentru terenul RZ-ŢAREUCA-01, care este prezentat schematic mai jos.Receptorii Riscului

Strategia de prelevare a probelor pentru studierea detaliată a poluării terenului

Pentru a pregăti un plan adecvat de lichidare a sursei de poluare e necesară o analiză detaliată a unor zone separate de pe teren. Studierea caracterului întregului teren permite o planificare mai corectă a necesităţii şi volului de lucrări de excavare, determinarea adîncimii stratului de soluri poluate, luarea unei decizii privind zonele "curate" şi zonele "cu cel mai înalt grad de poluare", determintarea ordinii de stivuire a deşeurilor poluate în sarcofag, etc. Pentru aceasta, conform instrucţiunii12 elaborate de Ministerul Mediului, e necesară prelevarea şi analiza unui număr destul de mare de probe în laborator. Luînd în consideraţie situaţia financiară dificilă a primăriei în sensul achitării unui mare număr de analize pentru studierea poluării solurilor, s-a aprobat o strategie optimizată de prelevare a probelor. Această strategie a fost coordonată cu primăria şiş a fost susţinută de părerea grupului de iniţiativă (v. procesul verbal al şedinţei grupului de iniţiativă, Anexa 3). în fond, strategia constă în următoarele: S-a decis divizarea teritoriului din jurul depozitului în 4 zone convenţionale: o Zona "0" - depozitul de substanţe chimice toxice şi perimetrul pămîntului din imediata lui apropiere de la fundament (pînă la 1 m de la marginea externă a fundamentului)13 o Zona "A" - distanţa de la 3 pînă la 5 m de la marginea externă a fundamentului pe perimetrul întregului depozit o Zona "B" - distanţa de la 5 pînă la 10 m de la marginea externă a fundamentului pe axa lungă a depozitului o Zona "C" - distanţa de la 10 pînă la 25 m de la marginea externă a fundamentului pe axa lungă a depozitului. în zonele "A", "B" şi "C", prelevarea probelor se efectuează la adîncimea de 10-30 cm şi de 40-60 cm de la suprafaţă. punctele de prelevare a probelor la adîncimea de 10-30 cm şi de 40-60 cm coincid. în fiecare zonă se vor preleva cîte 5-8 subprobe, care se amestecă pentru formarea unei probe zonale complexe. Probele complexe vor fi analizate într-un laborator certificat şi acreditat pentru astfel de teste. Prelevarea, păstrarea, transportarea probelor, pregătirea lor şi procedurile analitice trebuie să corespundă standardelor naţionale şi intemaţionale15. Schema de zonare a teritoriului pentru prelevarea probelor de sol la diferite adîncimi este prezentată în Anexa 2.4. Astfel de strategie de prelevare a probelor permite în mod optim: o Evaluarea concentraţiei POP în cea mai poluată zonă a terenului (zona "0", teritoriul depozitului propriu-zis), care necesită eforturi maxime de excavare, respectarea tuturor normelor de protecţie a mediului, adîncimii adecvate de excavare, etc.) o Depistarea concentraţiei poluanţilor în zona de excavare nemijlocită a solurilor (zona "A") la dezgroparea fundamentului depozitului. o Depistarea volumelor de soluri poluate şi a adîncimii necesare de excavare a acestora (zonele "A", "B" şi "C") pentru a asigura condiţia că, după executarea lucrărilor de remediere, terenul va prezenta un grad suficient de inofensivitate. o Determinarea în general a volumelor de sol poluat, de altfel conform gradului de poluare a lui, ceea ce este important pentru formarea schemei de stivuire a materialelor poluate în sarcofag şi pentru determinarea dimensiunilor şi capacităţii necesare a sarcofagului.

Zonalitatea poluării terenului

Conform rezultatelor cercetărilor analitice16, prezentate în certificatul Institutului de Geologoie şi Seismologie al Academiei de Ştiinţe pe numele primăriei Ţareuca din 29 ianuarie 2011, nr. 8, s-a efectuat zonarea gradului de poluare a terenului RZŢAREUCA- 01. în Anexa 2.5. sunt prezentate datele obţinute de la laborator, cu permisiunea acestuia. Pentru clasificarea gradului de poluare a diferitor zone de pe terenul RZ-ŢAREUCA-01, a fost utilizată următoarea matrice:

Zonalitatea Poluarii Terenului

Astfel, poluarea diferitor zone (la diferite adîncimi) pentru terenul RZ-ŢAREUCA-01 poate fi caracterizată conform următorului tabel:

Zonalitatea poluarii terenului

In Anexa 2.6. sunt prezentate schemele care reflectă aceste rezultate în profil orizontal şi vertical, conform zonelor stabilite pe teren. Analiza acestor date indică asupra faptului că cea mai poluată zonă ("nivel extrem de înalt de poluare") este cea de pe aria fundamentului construcţiei, şi de altfel, ne putem aştepta la o pătrundere destui de adîncă a petelor de poluare în solurile be bază. în zona "A" (3-5 m de la marginea externă a fundamentului) a fost observat un "nivel înalt de poluare" la suprafaţa solului, care se reduce treptat în adîncime, dar chiar şi la o adîncime de 40-60 cm, poluarea rămîne destui de înaltă şi se clasifică ca avînd un "nivel mediu de poluare". Zonele "B" (5-10 m de la marginea fundamentului) şi "C" (respectiv, 10-25 m) se caracterizează printr-un nivel relativ jos de poluare, deşi şi pentru aceste zone poluarea de la suprafaţa solului şi în adîncime depăşeşte standardul pentru pămînturile agricole de 2,5-7 oh. Reieşind din analiza de mai sus, este important de menţionat că pentru ca, după lucrările de lichidare a terenului de poluare, teritoriul lui să rămînă relativ curat şi să nu prezinte un rise semnificativ pentru mediu şi om, este necesar de: o Excavat zona "0" la o adîncime destui de mare (peste 1 m) o Excavat zona "A" la o adîncime de nu mai puţin de 0,8 m o Excavat zona "B" la o adîncime de nu mai puţin de 0,4 m o Transportarea solului poluat excavat din zonele "0", "A" şi "B" într-un dispozitiv sigur de izolare cum ar fi sarcofagul sau utilizarea altor modalităţi de curăţare/lichidare a solului poluat. o Astuparea gropilor care se formează la excavarea zonelor "0", "A" şi "B" cu sol curat pentru crearea unui strat superficial de pămînt fertil (nu mai puţin de 20-30 cm) şi semănarea deasă a plantelor multianuale cu un sistem bine dezvoltat de rădăcini, fie utilizarea altor metode de izolare a suprafeţei solului împotriva pătrunderii umezelii de la ploi şi pentru prevenirea zvîntării de pe suprafaţă. o Nu se recomandă excavarea zonei "C" din cauza cheltuielilor înalte şi creşterii volumului sarcofagului, precum şi ţinînd cont de faptul că poluarea în această zonă nu este atît de înaltă pentru locurile care sunt puţin vizitate de către oameni şi animalele care pasc (rise redus). Cu toate acestea, această zonă trebuie să fie izolată/îngrădită (pentru a preveni accesul animalelor care pasc şi accesul neautorizat al oamenilor) şi e necesar de asigurat o creştere a plantelor erbacee şi a arbuştilor, astfel reducînd riscul factorului de răspîndire a poluanţilor pe calea vîntului şi a apei la minimum.

Meniul Principal

Menu

Ştefan cel mare şi SfîntBine aţi venit pe pagina satului Ţareuca ! Scopul acestui sait este de a vă face cunoştinţă cu istoria satului nostru , cu oamenii si creaţiile lor , cu locuri pitoreşti şi tot ce avem mai frumos . Sperăm că informaţia va prezenta interes şi vă va crea cea mai bună impresie despre satul   “Ţareuca”  înfiinţat din porunca lui Ştefan cel Mare .

Go to top