În prezentul capitol se prezintă datele evaluării volumelorde soluri poluate care necesită excavare şi izolare împotriva factorilor mediului ambiant. Aceste date trebuie să fie privite ca preliminare  pînă la momentul cînd se vor efectua cercetările topografice şi geologice necesare. în plus, în acest capitol se prezintă evaluarea tipurilor şi volumelor de reziduuri de construcţie care se vor forma în urma demontării cladirii existente a depozitului de substanţe chimice toxice. în acest studiu nu s-a examinat poluarea unor astfel de deşeuri, din cauza lipsei unor metodici în acest sens. Cu toate acestea, bazîndu-se pe principiul "de prevenire", deşeurile de construcţie care se vor forma se recomanda de asemenea să fie puse în sarcofag, ceea ce va asigura integritatea lor împotriva scoaterii neautorizate şi răspîndirii necontrolate a lor. Studiul nu recomanda fragmentarea elementelor mari din beton, pentru a preîntîmpina poluarea suplimentară a mediului şi pentru a reduce cheltuielile pentru demontarea cladirii. în acest caz, ţinîndu-se cont de faptul că izolarea materialelor poluate cu reziduuri POP în sarcofag este totuşi o măsură temporară şi forţată, iar Convenţia de la Stockholm prevede lichidarea totală a POP, la construcţia sarcofagului şi ordinea de stivuire a deşeurilor mari de construcţie (construcţii de beton) trebuie să se ia în consideraţie perspecitva scoaterii materialelor poluate din sarcofag pentru distrugerea lor definitivă sau a deactivării ulterioare. 

Deşeuri de construcţie

Clădirea depozitului de substanţe chimice toxice de pe terenul RZ-ŢAREUCA-01 este semnificativ avariată. Cu toate acestea, majoritatea construcţiiloro din beton s-au păstrat, deşi o parte din pereţii din coteleţ a fost deja demontată. La inspectarea terenului s-au luat măsurile cladirii existente şi a părţilor sale constructive, şi respectiv au fost evaluate volumele de rămăşiţe de construcţii care se vor forma după demontarea elemetelor constructive ale construcţiei. Astfel, s-a stabilit că construcţia posedă elemente din beton reprezentate de coloane, grinzi, fundament. Acoperişul este format din plăci din beton. Pereţii din piatră calcaroasă tăiată s-au păstrat parţial. Fundamentul de bază al cladirii constă din beton ciclopian. Volumul fragmentelor din beton a fost evaluat preliminar la 62 m3, ceea ce reprezintă peste 33 tone (nu include greutatea fundamentului din beton ciclopian). în sumă, 80 de plăci reprezintă peste 71 m3 şi au o greutate de 176 tone. Astfel, fara a lua în calcul Specificaţia estimativă a rămăşiţelor de construcţie care se vor forma după distrugerea cladirii depozitului de substanţe chimice toxice este prezentată în Anexa 4.1. Tot acolo se indică schema de fond a cladirii fostului depozit, reconstruită conform materialelor inspecţiei. Sarcina prezentului studiu nu a inclus examinarea gradului de poluare a deşeurilor de construcţie, inclusiv din cauza că astfel de cercetări sunt foarte costisitoare şi durează, dar mai ales din cauza lipsei unei metodici aprobate pentru astfel de evaluări. De aceea, în scopul prezentului studiu, toate rămăşiţele de construcţie au fost tratate ca fiind "convenţional poluate". în plus, acelaşii principiu a fost utilizat şi în cadrul proiectului pilot din Moldova pentru testarea diferitortehnologii de reducere a riscului de la terenurile poluate cu POP .Cu toate acestea, o pane dm construcţiile din beton, de ex., unele plăci de acoperire, pot să nu fie poluate sau să fie foarte puţin poluate (de ex., cele de la secţia administrativă a depozitului sau de la secţiile în care s-au păstrat în special îngrăşăminte minerale). fapt care trebuie luat în calcul ulterior la construcţia sarcofagului şi la ordinea de stivuire a lorîn corpul sarcofagului. ţinînd cont de faptui ca aproximativ 50% din rămăşiţele de construcţie după demontarea depozitului vor fi construcţii din beton armat, care deocamdată sunt într-o stare tehnică destul de buna, nu se recomandă fragmentarea lor în bucăţi mai mici înainte de a fi puse în sarcofag. Acest lucru este condiţionat de următoarele considerente: o în primul rînd, fragmentarea construcţiilor întregi din beton armat (grinzi, coloane, plăci de acoperire) necesită mult timp, utilizarea instrumentelor specializate, o sursă puternică de energie electrică pe terenul de lichidare, multă forţă de muncă şi organizarea unui teren special pentru această operaţie. o în al doilea rînd, la fragmentarea unui volum mare de construcţii şi plăci din beton armat (volum total nu mai mic de 180 m3) se va forma mult praf de construcţi poluat şi deşeuri cu dispersie fină, care, în cazul răspîndirii prin intermediul vîntului sau spălării cu apa, poate conduce la poluarea suplimentară a teritoriului din jurul terenului. o în al treilea rînd, la distrugerea elementelor din beton armat se formează fragmente ascuţite din care haotic atîrnă armătura şi plasa de armătură tăiate. Prezenţa unor astfel de fragmente ascuţite în corpul sarcofagului nu este de dorit, deoarece în timp ele pot străpunge şi găuri membranele. Pentru prevenirea acestui lucru, va fi nevoie de o acoperire mult mai groasă cu sol (protecţia membranelor), iar aceasta atrage cheltuieli suplimentare şi dimensiuni mai mari ale sarcofagului.

Soluri poluate

Evaluarea volumelor de soluri poluate necesare a fi introduse în corpul sarcofagului şi izolate împreună cu rămăşiţele de costrucţie formate după distrugerea clădirii depozitului de substanţe chimice toxice s-a efectuat cu luarea în consideraţie a datelor de laborator privind prezenţa POP în soluri, la adîncimi diferite şi în diferite zone evidenţiate. Pentru aceasta, reieşind din analiza informaţiei disponibile (v. capitolul 2), s-a decis că pentru a elimina solurile cele mai poluate, e necesar de excavat la următoarele adîncimi: o Pentru zona "0" - 1,2 m o Pentru zona "A" - 0,8 m o Pentru zona "B" - 0,4 m o Zona "C" - nu se excavează în cazul unor astfel de adîncimi de excavare a solurilor, volumul principal al celui mai poluat sol adunat de pe terenul RZ-ŢAREUCA-01 va fi în rezultat pus în sarcofag. Calculele au arătat că acest volum va fi orientativ de 1648 m3, iar greutatea solurilor excavate va fi de aproximativ 2300 tone . Aria totală de excavare (zonele "0", "A" şi "B") vafide 1890 m2. Specificaţia estimativă a solurilor excavate conform gradului lor de poluare este prezentată în Anexa 4.2. Tot acolo se indică şi schemele de fond ale zonelor de excavare. Calculele au arătat că din volumul total de 1648 m3de soluri excavate, aproximativ 64% sau 1056 m3vor fi extrem de poluate (din zona "0", adîncimea de excavare de la 0 pînă la 1,2 m), aproximativ 11% (188 m3) vor fi foarte poluate (din zona "A", adîncimea de excavare de la 0 pînă la 0,4 m), aproximativ 11% (188 m3) vor fi poluate mediu (din zona "A", adîncimea de excavare de la 0,4 pînă la 0,8 m) şi 13% (216 m3) vorfi puŢin poluate (din zona "B", adîncimea de excavare 0,4 m). Conform calculelor orientative preliminare, capacitatea sarcofagului trebuie să fie de aproximativ 1600 - 1800 m3, în care se recomandă izolarea resturilor de construcţie şi a solului poluat.

Soluţia finală privind POP

Convenţia de la Stockholm privind POP prevede necesitatea de lichidare totală a pesticidelor şi grupelor POP, însă în aşa fel încît să nu provoace o poluare repetată a mediului cu produse de descopunere sau ardere. Dacă lichidarea totală nu este posibilă, inclusiv din punct de vedere economic din cauza costului înalt sau lipsei tehnologiilor acceptabile, atunci resturile POP trebuie să fie îngropate  depozitate în mod adecvat. Convenţia nu conţine prevederi speciale privind teritoriile, clădirile, solurile poluate, însă postulated ei trebuie să se raporteze şi la aceste medii. Deşi tehnologia sarcofagului nu este o soluţie finală a problemei POP, ea permite o izolare sigură şi relativ îndelungată a rămăşiţelor poluate. în acest caz, la elaborarea proiectului ingineresc de lucru pentru sarcofag, proiectantul trebuia să ţină cont de următoarele aspecte importante: o Să excludă îngroparea în sarcofag a rămăşiţelor nepoluate (de ex., a solului cu rat) o Să prevadă o astfel de amplasare în spaţiu a sarcofagului, care să excludă influenţa marginii rîpii asupra lui (de ex., să mute sarcofagul la o distanţă maximal posibilă de la marginea rîpii), iar în acest caz să aşeze rămăşiţele cele mai poluate de materiale de construcţie şi soluri la distanţa maxima posibilă de la rîpă, şi să prevadă măsuri de stabilizare şi întîrire a fisurii (fascine antieroziune, întărirea pantei cu arbuşti şi copaci). o Să prevadă măsuri de prevenire a nimeririi unei cantităţi mari de ape atmosferice pe teritoriul terenului şi să reorienteze astfel de ape pe relief, evitînd terenul de poluare. o Să prevadă un marcaj special pentru materialele de construcţie (plăcile de acoperire) în dependenţă de gradul lor de poluare potenţială (de ex., plăcile amplasate deasupra diferitor compartimente ale depozitului, sau partea din exterior a plăcilor eel mai probabil că nu va fi poluată, spre deosebire de cea din interior). Aceste materiale în principiu, încă mai pot fi reutilizate în cazul curăţirii şi deactivării24 lor corespunzătoare. o Să prevadă ordinea de aşezare stivuire a rămăşiţelor de construcţie în corpul sarcofagului, astfel încît pe viitor să fie posibilă scoaterea lor, fara a tulbura integritatea sarcofagului şi a atinge cele mai poluate rămăşiţe de materiale de construcţie şi soluri, Posibil să fie nevoie de straturi interne de izolare (peliculă sau o altă soluţie rezonabilă) pentru izolarea rămăşiţelor de construcţie de cele mai poluate deşeuri, şi care, în perspectivă pot fi scoase din sarcofag şi curăfate. o Să prevadă siguranţa izolării rămăşiţelor de construcţie, mai ales a celor care prezintă interes pentru reutilizare neautorizată, precum şi o barieră de protecţie a teritoriului pentru prevenirea posibilităţii de intrare a tehnicii grele după finisarea construcţiei. o Să prevadă acoperirea cu sol curat a teritoriului terenului care nu va fi excavat, precum şi sădirea unei vegetaţii dese pe acest teritoriu. o Să includă în proiectui de lucru condiţiile de control local25 al stării sarcofagului (verificări periodice, mai ales după precipitaţii abundente, controlul stabilităţii rîpei, etc.) şi al exploatării  întreţinerii lui (acoperirea cu sol în caz de spălare, sădirea ierbii, stîrpirea plantelor cu sistem de rădăcini lungi şi putemice, reparaţia barierei de protecţie, etc.)

Meniul Principal

Menu

Ştefan cel mare şi SfîntBine aţi venit pe pagina satului Ţareuca ! Scopul acestui sait este de a vă face cunoştinţă cu istoria satului nostru , cu oamenii si creaţiile lor , cu locuri pitoreşti şi tot ce avem mai frumos . Sperăm că informaţia va prezenta interes şi vă va crea cea mai bună impresie despre satul   “Ţareuca”  înfiinţat din porunca lui Ştefan cel Mare .

Go to top