În acest capitol se face o analiză preliminară a accesibilităţii mijloacelor donatorilor naţionali şi internaţionali necesare pentru implementarea reală a măsurilor de izolare a reziduriilor poluate şi reducerea pe un termen îndeiungat a riscului direct parvenit de la sursa de poluare cu POP în comuna Ţareuca. Primăria comunei Ţareuca a făcut primul pas important în direcţia soluţionării problemelor legate de sursele de poluare cu POP de pe teritoriul comunei, alocînd mijloacele necesare pentru realiazrea studiului prezent şi a progamului analitic detaliat pentru terenul cu un rise mai înalt pentru mediu şi oameni, şi anume terenul RZ ŢAREUCA- 01. Următoarea etapă pentru primărie ar trebui să devină proiectarea de lucru pentru demontarea depozitului şi construcţia sarcofagului. Resursele financiare necesare pentru aceasta trebuie să acopere: o Cercetări topografice ale terenului de construcţie o Cercetări geologice ale terenului de construcţie o Lucrul proiectantului (sau al organizaţiei de proiect), care include pregătirea: o Proiectului de lucru pentru demontarea clădirii depozitului de substanţe chimice toxice, o Proiectului de lucru pentru construcţia sarcofagului, o Bugetului pentru lucrările şi materialele de construcţie, o Pachetului de documente pentru organizarea tenderului de selectare a firmei de construcţie. o Lucrul specialiştilor în ecologie de pregătire a: o Planului de management şi monitorizare a mediului pentru demontarea depozitului   construcţia şi exploatarea sarcofagului, o Pachetului de cerinţe privind protecţia mediului faţă de firma de construcţii contractată (de antrepriză) (o parte din documentaţia pentru tenderul de selectare a firmei de construcţii) o Cheltuielile necesare pentru coordonarea documentaţiei de proiect cu organele naţionale înainte de începerea construcţiei. Luînd în consideraţie faptul că primăria e puţin probabil să poată acoperi toate aceste cheltuieli din propriile resurse (care sunt destul de limitate), se recomandă ca resursele care nu ajung să fie solicitate de la raion. Pentru aceasta, primarul şi grupul de iniţiativă trebuie să pregătească şi argumenteze un buget corespunzător. După ce vor fi gata proiectele de lucru, care vor obţine toate aprobările şi coordonările, primăria va şti exact cheltuielile necesare pentru realizarea lucrărilor reale de lichidare a sursei de poluare. Luînd în consideraţie faptul că costul lucrărilor de lichidare fizică a sursei de poluare va fi destul de înalt (v. capitolul 5), resursele primăriei şi, posibil, şi ale raionului, nu vor ajunge pentru aceasta, sau alocarea acestor resurse (de ex., din bugetul raional) vor dura nejustificat de mult, se recomandă ca primăria să solicite finanţarea principală atît de la organizaţiile donataore naţionale, cît şi de la cele internaţionale. în condiţiile social-economice ale comunei, primăria poate participa doar la I cofinanţare, fie cu propriile resurse (contribuţie bănească), fie, ceea ce este mai real, în nautră. În continuare este prezentată analiza potenţialului organizaţiilor naţionale şi internaţionale care ar putea contribui la alocarea resurselor pentru lichidarea surselor de poluare.

Naţionale

Din păcate, în prezent, în Republica Moldova nu există un fond sau un program naţional special care ar finanţare lucrările de lichidare a surselor de poluare cu POP, deşi în republica sunt peste 1600 de astfel de terenuri, iar un număr semnificativ dintre ele prezintă un pericol serios de poluare a mediului şi influenţează sănătatea şi bunăstarea poporului. Ministerul Mediului elaborează o strategie complexă privind problemele legate de POP, însă pînă la aprobarea acesteia şi alocarea resurselor necesare poate trece încă destul de mult timp. în orice caz, ţinînd cont de faptul că în ţară a rămas un stoc mare de substanţe chimice toxice expirate şi interzise care se păstrează în depozite centralizate raionale şi necesită o soluţionare prioritară neîntîrziată, resursele naţionale pentru curăţarea remedierea deşeurilor de construcţie şi a solului poluat vorfi foarte puţine. De aceea, prezentul studiu insistă în recomandările sale asupra atragerii unor surse de finanţare naţionale mai reale în prezent, care sunt deschise pentru depunerea de cereri pe măsura pregătirii lor: o Fondul Social de Investiţii o Fonul Ecologic Naţional Fondul Social de Investiţii alocă finanţare pentru proiectele legate de dezvoltarea infrastructurii sociale în sate şi orăşele. Proiectele finanţate de Fond sunt proiecte de aprovizionare cu apă, canalizare, gazificare, reparaţia drumurilor, şcolilor, grădiniţelor, lichidarea rîpelor, etc. în prezent, ECOS nu cunoaşte exemple de finanţare a proiectelor de lichidare a surselor de poluare cu substanţe chimice (şi anume cu POP) de către Fond. Fondul are proceduri aprobate de pregătire a cererilor, cerinţe privind cofinanţarea (15-20% în forma bănească), cerinţe privind luarea deciziei legate de proiect de către adunarea generală a localităţii, etc. Fondul şi-a încheiat activitatea în anul 2010, însă există posibilitatea de continuare a acesteia. Posibilitatea de a adresa Fondului Social de Investiţii o cerere de finanţare pentru lichidarea sursei de poluare cu POP încă mai trebuie studiată, însă ECOS nu poate recomanda această cale primăriei, deoarece nu are mari şanse în viitorul apropiat. Fondul Ecologic Naţional este un fond extrabugetar format de Ministerul Mediului pentru finanţarea diferitor proiecte în domeniul mediului. Grantul poate fi obţinut în baza cererii de către: o Organele administraţiei publice locale, o Agenţii economici o Organizaţiile neguvernamentale Se dă preferinţă proiectelor implementarea cărora contribuie la: o Manifestarea efectului ecologic simţitor imediat după finisarea proiectului, şi nu peste o perioadă îndelungată o îmbunătăţirea mediului şi sănătăţii populaţiei o Soluţionarea cîtorva probleme ecologice concomitent Fondul Ecologic Naţional are o cerere-tip concretă şi proceduri stabilite de examinare a proiectelor şi acordare control al granturilor. Cererile de grant sunt examinate de experţi independenţi în domeniul mediului, aprobate de Consiliul Administrativ al Fondului Ecologic Naţional, conform următoarelor criterii:  Actualitatea şi utilitatea proiectului; o Proiectul nu trebuie să se suprapună dubleze cu alte programe, proiecte, lucrări finanţate de buget; o Claritate şi interconexiune între scop-sarcini-metode-plan de acţiuni-buget; o Argumentarea cheltuielilor în corelaţie cu preţurile existente; o continuitatea, succesivitatea proiectului. Categoria cea mai acceptabilă de proiecte examinate la care primăria ar putea depune cererea este "Managementul deşeurilor". ECOS recomanda insistent utilizarea acestei posibilităţi de solicitare de finanţare de la Fondul Ecologic Naţional pentru a obţine resursele necesare pentru lichidarea sursei de poluare cu POP din comună.

Internaţionale

Majoritatea potenţialilor donatori internaţionali care finanţează proiecte legate de POP iau în consideraţie cerinţele de bază ale Convenţiei de la Stockholm. în Moldova astfel de donatori sunt reprezentaţi de către Banca Mondială, Organizaţia Naţiunilor Unite, NATO. Toate organizaţiilor activează în Moldova în baza programelor proiectelor speciale, coordonate cu guvernul. în 2010 a fost finisat proiectul multianual al Fondului Global pentru Ecologie privind managementul durabil al POP, gestionat de către Banca Mondială. Acest proiect nu prevedea în detalii astfel de măsuri ca reducerea riscului parvenit de la teritoriile poluate, deoarece în calitate de obiective la momentul începerii proiectului au fost trasate probleme mai actuale cum ar fi concentrarea deşeurilor de pesticide neutilizate în depozite centralizate raionale, transportarea acestor rămăşiţe peste hotare pentru lichidarea lor definitivă, identificarea zonelor de poluare, inventarierea şi lichidarea surselor de policlorbifenili, etc. în prezent, guvernul nu are un acord cu Banca Mondială privind continuarea acestor şi altor lucrări legate de problemele POP în Moldova. In perioada 2007-2010, ONU cu suportul Fondului Global pentru Ecologie, care priveşte POP drept poluanţi planetari, a acordat suport organizaţiilor obşteşti în baza programului de granturi mici. în cadrul acestui program au fost cofinanţate lucrările de construcţie a unui sarcofag în raionul Hînceşti. Un proiect analogic, care a fost depus pentru satul Horodişte (raionul Rezina) în 2010, nu a trecut concursul deoarece aspectele legade de contribuţia satului în implementarea proiectului nu au fost elaborate îndeajuns. în prezent, programul de granturi mici s-a încheiat. Posibil, în viitorul apropiat, programe noi vor începe, însă deocamdată nu sunt informaţii despre aceasta. NATO se ocupă activ de problemele POP, în special a finanţat laboratorul de pe lîngă Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare pentru identificarea analitică a reziduurilor POP care, deseori, sunt amestecate cu alte substanţe chimice toxice neutilizate. în prezent, NATO, împreună cu Ministerul Apărării, elaborează un proiect pentru transportarea şi lichidarea stocurilor de pesticide neutilizate rămase în Moldova. Problemele legate de curăţarea teritoriilor poluate încă nu au fost examinate, deoarece sunt considerate mai puţin prioritare în prezent. Uneori, guvernele diferitor ţări pot acţiona în calitate de donatori. Astfel, de exemplu în anii 2008-2009, Banca Mondială a finanţat proiectul Agenţiei Canadiene pentru Dezvoltare Internaţională, în cadrul căruia au fost testate tehnologiile de reducere a riscului parvenit de la teritoriile poluate şi rămăşiţelor depozitelor de pe trei terenuri. însă acest proiect a fost doar un proiect pilot pentru a indica căile mai realiste pentru Moldova în domeniul reducerii pe termen îndelungat a riscului parvenit de la teritoriile poluate. în prezent, nici unul dintre guvernele-donatoare nu are un acord cu Moldova pentru efectuarea unor lucrări analogice. Merita de menţionat că în 2010, Miniserul Mediului a făcut o încercare de activizare a posibilităţilor UE de finanţare a problemelor POP, însă deoarece acest aspect nu a fost anterior inclus de către guvernul Moldova în calitate de prioritate pentru cooperare, aceste încercări rămîn doar în forma de intenţii de perspectivă. Astfel, analiza efectuată demonstrează că nu există donatori internaţionali care pot în prezent să finanţeze construcţia sarcofagului în condiţiile Moldovei. Aceast lucru mai este legat şi de faptul că majoritatea donatorilor nu finanţează direct proiectele investiţionale, dacă aceasta nu se confine în programele naţionale de cooperare. De aceea, trebuie să se caute donatori internaţionali pentru cofinanţarea lucrărilor sau a anumitor aspecte ale proiectului care corespund sferei de interese al unui sau altui donator. Pentru aceasta, se recomandă ca primăria comunei Ţareuca să pregătească o cerere în care va arăta clar direcţiile pentru care se solicită finanţare, ca parte a finanţării generale a lucrărilor de lichidare a sursei de poluare cu POP în comună. Drept astfel de surse de finanţare pot servi diferiţi donatori, însă primele contacte se recomandă a fi stabilite cu următoarele organizaţii care au potenţial de a atrage finanţarea necesară: o Green Cross Switzerland o IHPA o Milieukontakt International o Natur en Milieu

Meniul Principal

Menu

Ştefan cel mare şi SfîntBine aţi venit pe pagina satului Ţareuca ! Scopul acestui sait este de a vă face cunoştinţă cu istoria satului nostru , cu oamenii si creaţiile lor , cu locuri pitoreşti şi tot ce avem mai frumos . Sperăm că informaţia va prezenta interes şi vă va crea cea mai bună impresie despre satul   “Ţareuca”  înfiinţat din porunca lui Ştefan cel Mare .

Go to top